O opinie

Era odata un sef, care ordona sa faca declaratii publice barbatii, care considera ca ei conduc in familie. Norocosilor le-a promis si niste premii. Doar un singur ins a facut trei pasi inainte si s-a avantat sa primeasca premiul. Si atunci colegii incepura sa-l descoase: cum de a reusit o asemenea performanta, ce secrete are etc. Barbatul, dupa o scurta ezitare, le-a spus-o pe sleau: nu conduc eu in familie, domnilor. Pur si simplu asa mi-a ordonat sotia sa declar... Cam asa stau lucrurile si cu transformarea Companiei "Teleradio Moldova" in institutie publica. Pe acest front deocamdata nu se sesizeaza schimbari. Iar daca apare vreo surpriza, afli cu stupoare ca e vorba de indicatia puterii. Va amintiti cu cata placere savura si comenta E. Efremov initiativa presedintelui Voronin de a inaugura la radio si TV "Ora Opozitiei" considerand emisiunea un prim pas spre o TV publica. In mod normal sefii de la TRM ar fi trebuit sa se simta incomod ca nu lor le apartine ideea si decizia. Ceea ce intristeaza la TRM e, pe de o parte, deficitul de idei si lipsa de receptivitate fata de semnalele care parvin din societate. Nu e vorba de a modela emisia dupa ambitiile fiecarui spectator, dar o evidenta si o analiza serioasa a luarilor de opinie ar fi necesara. Sefii de acolo se complac. Pe toti acei care-i apreciaza sub aspect critic, ei ii considera angajati politic, tendentiosi, incompetenti, rauvoitori. Presedintele Companiei s-a obisnuit a-l utiliza pe Producatorul general ca pe o sperietoare, cam cu aceeasi menire, cu care taranii instaleaza toamna niste momai prin vie pentru a alunga pasarile. Pe cand TRM are mare nevoie de pasari. Modul de a trata Maria sa, Publicul, aminteste niste cunoscute episoade din filmele autohtone de alta data, in care un papagal, filmat copios (sa fi apartinut vreunui sef) oricarui om ce intra in casa ii repeta "Durak, durak"... Pentru a-si mai lustrui imaginea evident botita, cei de la compania publica au mai inventat niste fluturasi, precum ca ei sunt prima institutie publica din CSI si de aceea depasesc cu greu unele etape. Nu vad in aceasta constatare vreo linie logica. Mai intai se exagereaza afirmand ca suntem primii... Si, ma rog, ce are institutia publica cu CSI, in conditiile in care in comunitate nu exista vreo cooperare in domeniu, majoritatea fiind membri ai Uniunii Europene de Radioteleviziune (UER). Se vede ca pe la noi nu s-a renuntat la mentalitatea perioadei, cand se afirma ca "Boul nostru este cel mai Bou din lume"... Ni s-a parut neadecvat tam-tamul cu care a fost mediatizata vizita la TRM a d-lui Roumphorst, directorul Departamentului Juridic de la UER (Geneva). Dansul, cu adevarat, e un mare specialist in domeniul audiovizualului in general si al institutiei publice - in particular. Dar in anii 1997 - 1999 a vizitat deja de cateva ori Chisinaul. Cu acelasi scop, cu aceeasi problema. S-a intalnit cu conducerea companiei, cu colectivul. A avut intalniri la CCA, cu deputatii din comisia mass-media, cultura, invatamant a Parlamentului, cu autorii unor proiecte de legi cu privire la institutia publica (V. Spinei, S. Secareanu s.a.), cu reprezentanti ai societatii civile, cu conducerea Parlamentului si Guvernului. Uniunea Jurnalistilor (dl Sahareanu) a organizat si un seminar la aceeasi tema. Revenind la Geneva, dl Roumphorst a acumulat si ne-a expediat o sumedenie de materiale si documente despre institutia publica audiovizuala. Mai mult decat atat: dl Roumphorst din propria initiativa a elaborat un proiect de lege-model a institutiei publice, a tradus-o (a platit un specialist) in limba rusa si a expediat-o moldovenilor dornici de democratie. Dupa atata dadaceala se credea ca la Chisinau si gainile au inteles ce-i aia institutie publica. Dar noi suntem facuti din alt aluat odata ce dupa 5 ani il invitam pe om din nou la Chisinau si-i adresam aceleasi intrebari naive. Ce-o fi crezand omul despre noi?... Avem deja si in R.Moldova o piata a audiovizualului. Si poate multi nici nu si-ar aminti de TRM, daca nu ar fi un an electoral si daca miza pe comportamentul acestei institutii n-ar fi atat de mare. Caci doar ea are acces la omul de la tara, omul indecis si care poate fi influentat in optiunea lui politica. Iata de ce au fost initiate cateva monitorizari. Am participat si eu la una din ele. Problemele ce ne interesau erau coraportul prezentei puterii si opozitiei in programele de stiri si politice, pluralismul de opinii de idei; caracterul surselor de informatie, spiritul critic in aprecierea puterii si opozitiei, publicitatea camuflata a unor lideri. Nu am organizat conferinte de presa si prezentari ca sa-i oferim lui Batog si Ko deliciul de a ne blama. Dar rezultatele monitorizarii, cu sinteze, uneori cu copii ale programelor ajungeau acolo unde erau necesare. Indicii erau catastrofali pentru putere si CO. Uneori coraportul dintre numarul de subiecte cu prezenta puterii si a opozitiei era de 15:1, 10:1. Opozitiei nu i se oferea dreptul la replica, iar subiectele despre actiunile ei, de obicei critice, erau si realizate neprofesionist. Ne intrebam cu totii: cum va iesi puterea din aceasta situatie critica, care poate fi apreciata ca trunchiere a rezultatelor alegerilor, ca folosire a resurselor administrative? "Solutia" salvatoare a venit din nou de la Presedintele Voronin. La 28 decembrie 2004 cel mai mediatizat personaj din programele de stiri de la TRM, Vladimir Voronin, lanseaza o adresare cu iz de senzatie Consiliului de Observatori (CO) al Companiei Publice de Radio si Televiziune. Adresarea, pe de o parte, invoca direct neprofesionalismul, inertia si lipsa de inspiratie, de idei inovatoare a personalului acestei institutii si care face imposibila o schimbare calitativa in termeni optimi, iar, pe de alta parte, prin acest mesaj Presedintele anunta societatea ca se renunta benevol in perioada campaniei electorale la mediatizarea Puterii, a Fractiunii Majoritare din Parlament si a PCRM in emisiunile Companiei "Teleradio-Moldova". Este o adresare pe cat de surprinzatoare si sugestiva, pe atat de simptomatica. Expertii si analistii ar trebui sa descifreze premizele (cauzele) acestui pas al presedintelui, scopul, caile de compensare a spatiului pierdut. Iata principalele dintre ele: Primo: Lumea democratica sta cu ochii pe noi, pe tarile din spatiul ex-sovietic si doresc sa asigure aici alegeri corecte, fara fraude, sanctionand orice deviere de la normalitate. Exemplele Georgiei, Ucrainei sunt argumente forte la acest capitol. Controlul de catre putere a companiei publice si prezenta abuziva in programele de stiri a troicii de la Putere este apreciata de unii actori politici drept frauda electorala. In special tinand cont ca Moldova-1 e unica retea autonoma cu acoperire nationala. V. Voronin doreste sa evite o eventuala invinuire din partea fortelor din tara si de peste hotare si a recurs la acest pas indraznet. Ideal era ca TRM sa gaseasca niste forme mai fine, indirecte de reflectare a activitatii institutiilor statului, dar cei de sus probabil s-au convins ca de la actualul personal sa obtii asemenea delicatese e imposibil. 2: Se pare ca unele formatiuni politice din opozitie, supraestimeaza rolul mass-media in actuala campanie electorala si acest lucru a fost sesizat de expertii lui V. Voronin. Noi am notat deja ca actorii de baza ai viitorului scrutin electoral sunt bine cunoscuti de la micile ecrane. Oamenii s-au saturat de critici ori promisiuni venite de la ecran si doresc sa-i vada pe pretendenti in mijlocul lor. Iata de ce in acest scrutin accentul se va pune pe intalniri tet-a-tet, pe promovarea programelor la spectacole, mitinguri etc. Evenimentele din alte tari au demonstrat ca abuzul de aparitii in emisie ori protectia deschisa din partea unor persoane suspecte pot avea efecte inverse. 3: Nota Bene! E posibil ca expertii din jurul lui V. Voronin sa mizeze pe asa-zisul sindrom al reflexului conditionat. Sa nu uitam ca V. Voronin e un tip carismatic, memorabil. Desi deseori pare necioplit in replici si nu coopereaza civilizat cu oponentii, dansul nu trezeste repulsia publicului. Obisnuindu-se cu prezenta lui masiva in programele de stiri (adica si in viata tarii) unde se prezinta deseori "cu vesti bune", cu promisiuni, fiind un fel de Mos Craciun politic - lipsa lui va fi imediat sesizata de omul simplu. Si atunci el va fi mai mult dorit, cautat, inclusiv pe alte posturi. Vor fi adresari la TRM etc. Un caz similar a avut loc in 1992, cand presedintele M. Snegur a decis sistarea programului ORT pe teritoriul Moldovei, fiindca se amesteca abuziv in viata interna a Moldovei. Existau opinii sa fie sistate doar programele de stiri. Sa stiti ca efectul a fost invers celui scontat. Pe atunci ORT difuza prima telenovela sudamericana "Plang si cei bogati" pe care o viziona toata lumea. Fiind lipsiti de acest reflex zilnic, lumea era cat pe ce sa protesteze. 4. E clar ca PCRM, puterea, are cai de rezerva si de alternativa pentru a compensa segmentul cedat. Este vorba de organizatiile primare create in toate localitatile, de autoritatile locale care vor lucra pentru putere. Ei vor apela la alte forme - adunari de totalizare a anului, afise, suvenire etc. 5. V. Voronin a dorit sa demonstreze loialitate si respect fata de institutiile europene, ambasadele tarilor din UE, OSCE, care au facut deseori declaratii si propuneri la subiectul Teleradio, institutii ce dispuneau de datele monitorizarii, de informatii din alte surse. V. Voronin a decis sa se spele pe maini, afirmand ca nu e vorba de abuzul puterii asupra institutiei publice, ci de neprofesionalism la TRM, de lipsa de idei si cadre calificate, docilitate mostenita de ani si de faptul ca reformarea institutiei decurge greu. 6. Adresandu-se Consiliului de Observatori al Institutiei Publice (CO), presedintele vrea sa demonstreze va recunoaste importanta acestei autoritati si nu o substituie. Iar prin critica directa a institutiei publice, a administratiei acesteia a dat unda verde CO pentru eventuale remanieri de cadre in administratia TRM. Intuitia nu ne-a dat de gol. Chiar la prima sedinta a CO de dupa adresarea Presedintelui, s-au propus schimbari de cadre. Omniprezentul V. Tabarta a fost transferat de la TV in functie de director executiv radio, iar torta televiziunii a trecut in maini gingase de doamne prin A. Raileanu - director executiv, si Ludmila Barba, director de stiri. Fara motivatii. Dar si fara vreun program elaborat de aspirantii la functii. Credem ca schimbarea neordonata a sefilor ii streseaza, ii zapacesc pe colaboratori. Pe de alta parte, e o dovada ca pe sectoarele vizate lipsesc progrese evidente, idei, proiecte inovatoare. Ce avem de spus despre cei numiti ori transferati? V.Tabarta era considerat inca pe la 1990 depasit de timp si de evenimente, inert si de aceea i s-a oferit o functie (inalta), dar pe linia de rezerva. Sa fi depasit dansul acea stare de fapt intr-un deceniu in care lumea a trecut peste o epoca de transformari? E greu de spus. De ce atunci nu i se propune o functie pe masura capacitatilor si aspiratiilor sale? Cat priveste cele doua doamne - sa le oferim sansa de a se manifesta. Pozitiv e ca administratia TV un pic a intinerit. Trezeste suspiciuni faptul ca ambele vin de la scoala NIT-ului, un post pe care multa lume nici nu-l concepe drept televiziune: post fara un concept clar, cu un amalgam de programe adunate de la diverse posturi straine (de la Moscova, bineinteles), un fel de piata de vechituri, caci multe emisiuni au mai fost difuzate, cu un vocabular si o mentalitate smirnovist-transnistreana... Vine si pe la ei uneori primavara, dar e atat de rar... Sa speram ca cele doua doamne nu vor aduce la TRM spiritul NIT-ului. Dar ce, totusi, vor aduce? Intrebarea apare si din nedumerirea noastra ca la o serie de functii foarte importante nu se organizeaza concursuri de proiecte. Sa stim cu ce ganduri, ce principii va promova domnul ori doamna. Caci la TRM Presedintele e totusi un manager, care poate si sa nu cunoasca tehnologia productiei TV/Radio, pe cand ideile de baza, proiectele noi sunt asteptate de la directorii executivi, alti directori. Ne intrebam si daca schimbarile de cadre se vor opri aici? Chiar si daca trecem peste elementul de spectacol al acestei adresari a Presedintelui, ea demonstreaza totala inertie, pasivitate a CO si a administratiei TRM. Puterea le-a dat de inteles sa nu uite "de unde ies gazele", dar ea nu s-a asteptat ca o institutie jurnalistica sa fie atat de docila, amorfa, incat angajarea ei politica sa fie sesizata de la o posta. Prezentarea "din topor" a elementului politic persista. Administratia TRM nu a folosit tactica pasilor mici pentru a moderniza reflectarea activitatii autoritatilor. Iar CO s-a prefacut a nu observa sesizarile, sperand ca timpul le va uita pe toate. In ziua de 29 decembrie 2004, Moldova-1 a difuzat o masa rotunda cu participarea figurilor emblematice ale institutiei: Telescu, Batog, Raileanu (proaspat director al Televiziunii), Tabunscic. Din cele vizionate am conchis ca ei nu au inteles nimic din situatia creata si din mesajul presedintelui. Polemizau, criticau, se justificau, se laudau. Toti oponentii, analistii in viziunea lor sunt manipulati, sunt neprofesionisti ori rau intentionati. S-au plans ca, cica, nu au mijloace tehnice pentru o automonitorizare. Desi, ce tehnica e necesara: un aparat TV si unul de radio. Conducerea TRM nu a constientizat ca dupa depasirea etapei formale (legea, regulamente), principalul obstacol in transformarea institutiei devin angajatii ei, care s-au acomodat la realitatile vechi. Asta ne-au spus prietenii din statele vecine, ce au depasit etapa tranzitiei. Deci nu va certati cu publicul, domnilor! Incercati sa miscati din loc resursele interne. Iar opozitia continua sa fie tinuta la periferia vietii politice. Propunerile restrictive ale presedintelui o vor prejudicia si mai mult, odata ce programele lor, oamenii sunt mai putin cunoscute. Iar comunistii, probabil, nu au nimic nou de spus. Sa vedem daca cei de la TRM vor fi capabili sa respecte doleantele puterii. Sa ne amintim, in acest context, ca din o fosta initiativa a sefului statului cu privire la "Ora Opozitiei" n-au ramas nici aschii...