725

Un mit spulberat: aspirina luată zilnic în doze mici nu prelungeşte viaţa

Milioane de persoane sănătoase consumă mici doze de aspirină, regulat, considerând că medicamentul va preveni infarctul sau accidentul vascular. Însă atunci când specialiștii au analizat peste 19.000 de persoane din Australia şi SUA, timp de aproape cinci ani, au descoperit că nu au un efect în acest sens.

Conform Washington Post, există dovezi concrete privind beneficiile aspirinei asupra persoanelor cu probleme cardiovasculare, însă până în prezent efectele asupra persoanelor sănătoase de peste 70 de ani nu au fost analizate. 

„Analizele clinice arată că aspirina este benefică pentru prevenirea atacurilor de cord şi a accidentelor vasculare cerebrale în cazul persoanelor cu afecţiuni vasculare”, a declarat Richard J. Hodes, director al National Institute on Aging. „Îngrijorările noastre se îndreaptă către persoanele vârstnice sănătoase ce îşi administrează acest tratament” a adăugat el. 

Descoperirile iniţiale din studiul ASPirin Reducing Events in the Elderly (ASPREE), susţinute parţial de National Institutes of Health, au fost publicate online pe 16 septembrie 2018 în trei lucrări din The New England Journal of Medicine. Riscurile de deces cauzat de cancer şi boli de inimă au variat şi necesită alte analize. 

ASPREE este un studiu de amploare care include 19.114 de oameni (16.703 din Australia şi 2.411 din Statele Unite). Studiul a început în 2010 şi a inclus participanţi de vârste de 70 de ani sau mai mari; 65 era vârsta minimă de intrare. Cerinţele principale au inclus ca participanţii să nu aibă demenţă sau dizabilitate fizică şi trebuiau să nu aibă o condiţie care să necesite administrarea de aspirină. Au fost monitorizaţi în medie 4 ani şi 7 luni după testul iniţial, scrie Science Daily.

Echipa de cercetători a fost condusă de John J. McNeil, directorul Department of Epidemiology and Preventive Health de la Monash University din Melbourne (Australia), şi Anne M. Murray, director la Berman Center for Outcomes and Clinical Research la Hennepin Healthcare din Minneapolis (SUA).

În populaţia totală care a fost studiată, tratamentul cu 100 mg de doză de aspirină pe zi nu au influenţat rata de supravieţuire lipsită de demenţă şi dizabilitate. Rezultatele studiulu arată că grupul căruia i-a fost administrată aspirina a murit într-un ritm mai lent decât grupul de control. Diferenţa a fost atribuită în mare parte cancerului, pricipalul ucigaş al persoanelor vârstnice. Atunci când a fost analizată rata mortalităţii, demenţei şi a dizabilităţilor, specialiştii nu au descoperit diferenţe semnificative între cele două grupuri. Printre cei care au fost desemnaţi la întâmplare să ia aspirina, 90,3% au rămas în viaţă la sfârşitul tratamentului, fără să aibă dizabilitate fizică persistentă sau demenţă, comparabil cu 90,5% din cei care au luat un placebo. Raporturile de dizabilitate fizică erau similare, în timp ce raporturile de demenţă erau aproape identice în ambele grupuri. Însă rata sângerărilor interne a fost cu 3,8% mai crescută în cazul grupului ce a consumat aspirină. 

unimedia.info

0