Modificări legislative, parte a „micii reforme a justiției”, aprobate de Guvern
Hotărârile judecătorești trebuie motivate astfel încât să fie clare, iar Curtea Supremă de Justiție poate fi sesizată pentru a cere să se pronunțe asupra problemelor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești. Sunt doar câteva dintre modificările propuse de Ministerul Justiției într-un proiect de lege, parte a „micii reforme a justiției”, care a fost aprobat de Guvern.
Potrivit documentului, o hotărâre judecătorească trebuie să fie motivată suficient și să fie redactată într-o manieră clară. „Asigurarea calității hotărârilor judecătorești reprezintă una din sarcinile principale ale judecătorilor în procesul de înfăptuire a justiției și constituie o garanție a dreptului la un proces echitabil”, au argumentat autorii proiectului.
De asemenea, a fost exclusă din competența Curții Supreme de Justiție (CSJ) emiterea hotărârilor cu caracter explicativ. „Rolul CSJ de unificator al practicii judiciare urmează să se realizeze prin actele pe care le pronunță pe cauzele individuale, respectiv, pe cale jurisprudențială, și nu prin emiterea „in abstracto” a unor hotărâri explicative”, se menționează în document.
O altă noutate reprezintă instituirea în procedura civilă a recursului în interesul legii. Aceasta nu este o cale de atac cu efecte asupra situației părților din proces, ci are ca scop asigurarea interpretării și aplicarea unitară a legilor în viitor, în urma unei analize a actelor judecătorești prin care s-au dat soluții contradictorii. Astfel, se propune ca Avocatul Poporului, Consiliul Uniunii Avocaților din Moldova, președintele Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al CSJ să poată cere Curții Supreme de Justiție să se pronunțe asupra problemelor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești.
Totodată, se exclude un temei de inadmisibilitate a recursului în materie penală, astfel încât cererea de recurs să nu mai poată fi declarată inadmisibilă dacă se consideră „vădit neîntemeiată”. Mai mult, potrivit documentului, instanța trebuie să asigure publicitatea ședințelor de judecată prin examinarea recursului în materie penală cu participarea părților.
În prezent, judecătorii trebuie să declare închisă ședința când se atestă circumstanțe care pot determina divulgarea unor informații care se referă la aspectele intime ale vieții, care lezează onoare, demnitatea sau reputația profesională ori la alte circumstanțe care ar putea prejudicia interesele participanților la proces, ordinea publică sau moralitatea. Documentul prevede însă înlocuirea sintagmei „va dispune” judecarea cauzei în ședință secretă în „poate dispune”, pornind de la regula că orice ședință de judecată este publică.
Prin acest proiect, se mai propune aducerea prevederilor Codului de procedură penală în conformitate cu hotărârea Curții Constituționale. În prezent, excepția de neconstituționalitate se depune la Curtea Constituțională de către CSJ. Înalta Curte a stabilit însă că și alte instanțe judecătorești, fie Judecătoriile sau Curțile de Apel, au dreptul de a sesiza Curtea.
Proiectul a fost trimis spre examinare și aprobare Parlamentului.