Dodon s-a pomenit în mijlocul unui nou scandal

Președintele Igor Dodon se declară indecis în privința reformei fiscale anunțate de PDM și criticate de opoziție, societatea civilă, SUA, UE, FMI. Șeful statului spune că va „studia în profunzime” pachetul de legi înainte de a-l promulga sau respinge și amintește că el însuși a fost autorul unei amnistii asemănătoare în 2007, care ar fi avut rezultate pozitive și ar fi fost sprijinită de partenerii externi, inclusiv FMI. Din păcate, se pare că memoria îl înșeală pe președinte, menționează autorii unui nou articol al proiectului Sic!, scrie IPN.

Cei de la Sic! amintesc că reforma de „liberalizare a economiei” făcută de comuniști (!) în 2007 consta din trei componente: amnistia fiscală (iertarea datoriilor), legalizarea capitalurilor nedeclarate și cota 0% pe veniturile reinvestite. Igor Dodon, ca ministru al economiei în cabinetul Tarlev-2, a prezentat proiectul în Parlament și a promis marea și sarea: „Este vorba de în jur de cel puțin un miliard de dolari, care ar putea fi legalizați în urma acestor reforme, doar atunci când vorbim de legalizarea capitalului. Celelalte două reforme ar putea da efecte mult mai mari în perspectiva anilor următori.”

Optimismul viitorului socialist s-a dovedit a fi exagerat. În urma acestei amnistii, au fost anulate datorii față de stat și penalități aferente în valoare de 4,3 miliarde de lei, deși comuniștii au promis inițial că bugetul va pierde în acest mod doar jumătate din atâta. Cât privește amnistia capitalurilor, au fost legalizați doar 360 de milioane de lei sau 35 de milioane de dolari la cursul de atunci. Cu alte cuvinte, din miliardul promis de Igor Dodon („cel puțin”!), au fost legalizate doar 35 de milioane de dolari. Taxa de 5% pentru legalizare a adus bugetului public venituri de doar 18 milioane de lei.

Până la urmă, amnistia din 2007 nu a dat roadele dorite, însă inițial suna atât de bine încât i-a plăcut și FMI-ului, nu? Nu, spun autorii Sic!. E drept că reacția nu a fost atât de dură ca acum, însă experții internaționali erau sceptici și în 2007: „acest pas ar putea deteriora disciplina fiscală, deoarece contribuabilii se vor aștepta la amnistii fiscale repetate, iar contribuabilii care și-au onorat obligațiunile vor considera că amnistia nu este justă”. O altă îngrijorare a misiunii FMI era că „inițiativa președintelui privind amnistia capitalului ar putea, de asemenea, genera riscuri pentru regimul de prevenire și combatere a spălării banilor”. Probabil că, după 11 ani, Igor Dodon a uitat astfel de detalii.

Comparând amnistia din 2007 cu cea din 2018, președintele admite totuși că astăzi e o „altă conjunctură”. E probabil un mod diplomatic de a face referință la furtul miliardului și la spălarea prin sistemul judiciar și bancar moldovenesc a 22 de miliarde de dolari ale mafiei rusești. Majoritatea criticilor din partea opoziției și a societății civile țin anume de acest aspect: legalizarea capitalului nedeclarat, împreună cu legea cetățeniei contra investiții, sunt văzute ca o metodă de a legaliza și întoarce în țară banii furați (a-i întoarce, desigur, beneficiarilor furtului și nu statului). Mai mult, toți judecătorii și funcționarii implicați în laundromatul rusesc vor avea o șansă de a-și legaliza prin terți comisioanele ilegale primite atunci.

Potrivit autorilor Sic!, această reformă fiscală a stimulat un consens internațional: amnistia prezintă mai multe riscuri decât beneficii, va permite legalizarea banilor furați și va fi spre folosul corupților.

timpul.md