Te cunosc de undeva? Tot ce nu știai despre déjà-vu

Sursa foto: wonderopolis.org
Déjà-vu este sentimentul acela puternic de a fi întâlnit ceva sau pe cineva familiar – fie o persoană (deși abia ai cunoscut-o), fie un loc (deși îl vizitezi pentru prima oară). De unde senzația aceasta stranie și ce indică ea?

Mai bine de 70% din populație, în special cea cu vârsta curpinsă între 15-20 de ani, a trăit acest sentiment, care ține mai mult de o experiență intuitivă, greu de descifrat, și mai puțin de o premoniție. Expresia derivă din limba franceză și indică o conexiune inexplicabilă vizavi de om sau de un loc necunoscut, chiar și vizavi de o situație pe care mintea percepe că a mai trăit-o cândva, în trecut.

Cum a luat naștere termenul

Mediumul și parapsihologul Émile Boirac (1851-1917), de origine franceză, a fost primul care a dorit să afle ce se ascunde dincolo de senzația déjà-vu și primul care a folosit termenul, în cartea sa „L’Avenir des sciences psychiques“ (Viitorul științelor psihice). Mai târziu, psihologul elvețian Arthur Funkhouser a făcut distincția între trei tipuri diferite de déjà-vu: „déjà vécu“ (sentimentul că persoana a mai trăit o dată o întâmplare anume), „déjà senti“ (senzația că persoana a mai trăit acel sentiment) și „déjà visité“ (locuri familiare, deși văzute pentru prima oară).

Interpretarea psihologilor

Dacă oamenii de știință nu pot explica fenomenul, punându-l mai degrabă pe seama unei erori apărută în procesul de memorare, marii psihologi ai lumii i-au găsit diverse explicații. Sigmund Freud, fondatorul psihanalizei, considera că sentimentul de déjà-vu este rezultatul reprimării în mod inconștient a diverselor amintiri, din cauza trăirilor traumatizante din perioada copilăriei. Acesta numea fenomenul paramnezie (tulburare a memoriei care constă în interpretarea unor realități abia percepute ca pe niște amintiri). O altă intepretare este cea a psihiatrului Alan Brown și a dr. Elizabeth Brown, de la Universitatea Duke, din SUA. Cei doi au lansat teoria mesajelor subliminale, teorie acceptată și de cercetători.

Un caz special

Senzația déjà-vu apare pe nepregătite, nu are niciun simptom și este extrem de scurtă, cu o durată de maximum 30 de secunde. Însă un tânăr din Marea Britanie o experimentează în permanență. Aceasta trăiește cu impresia, încă din primele zile de la înscrierea la facultate, că a mai trăit o dată acele momente. În prezent, tânărul a încetat să mai urmărească programele TV sau să citească, pe motiv că știe deja ce o să urmeze. Psihologii suștin că bărbatul suferă de un tip de anxietate care ar putea fi factorul declanșator al senzației de repetiție din creierul său. Cazul său a fost menționat în revista de specialitate „Medical Case Reports“, în 2014, unde s-a precizat că între senzația de déjà-vu și anxietate există o legătură certă.

Criptomnezia, o posibilă cauză

O altă posibilă explicație a sentimentului de déjà-vu poate fi apariția criptomneziei (incapacitatea de a diferenția evenimentele trăite în realitate și evenimentele din vis, citite sau auzite). Informațiile învățate sunt uitate, însă, cu toate acestea, sunt stocate în creier. Se întâmplă ca anumite cunoștințe să iasă la suprafață la un moment dat, dând senzația de familiaritate. Memoria este un proces de reconstrucție a amintirilor stocate, care implică elaborarea, distorsionarea și omiterea. Senzația de déjà-vu poate apărea când există o potrivire perfectă între ceea ce experimentezi în prezent și amintirile deja stocate.

Jamais vu, opusul lui déjà-vu

Antonimul descrie trăirea potrivit căreia nimic nu îți este cunoscut. În acest caz, e vorba o conexiune slabă între memoria pe termen lung și percepția asupra prezentului. O persoană care trăiește acest sentiment nu își poate accesa cu ușurință trecutul și orice i se pare nou și fascinant. Este adeseori asociat cu amnezia, epilepsia sau afazia.

Tulburări care dau déjà-vu

La subiecții normali, sentimentul de déjà-vu poate să survină în mod spontan sau ca urmare a oboselii, emoției sau a unei stări anxioase. Diverse boli pot cauza senzația de déjà-vu: epilepsia temporală (care are loc în lobul temporal al creierului), tulburările neurologice post-infecțioase și post-traumatice.

hotnews.md