Unde au ajuns miliardele externe destinate reabilitării drumurilor

114,7 milioane de euro, 3,4 milioane de dolari, 290,7 milioane de lei şi 513,3 mii de lire sterline, din surse externe, au fost investiţi, în ultimii 7 ani, în reabilitarea drumurilor din R. Moldova. Iniţial, aproape integral, banii au ajuns în conturile unor companii internaţionale, care au câştigat licitaţiile organizate de autorităţi pentru reabilitarea marilor drumuri naţionale. Ulterior însă, unele companii au subcontractat firme locale pentru efectuarea lucrărilor, cele din străinătate fiind simpli intermediari.

Din 2010, pentru reparaţia şi reabilitarea drumurilor au venit şi fonduri externe. Cei mai mulţi bani i-au constituit creditele de la Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). În total, aproximativ 2,68 miliarde de lei, raportat la cursul leu/euro din prezent, au fost pompaţi în drumurile din R. Moldova. Cele mai multe licitaţii organizate pentru contractarea firmelor care ar repara drumurile din surse externe au fost câştigate de companii străine. Singurele firme cu capital autohton care au avut acces la aceste licitaţii au fost, în ordine, „Lusmecon” (230,2 milioane de lei), „Rutador” (190 milioane de lei) şi „Genesis International” (95,4 milioane de lei). Despre persoanele care stau în spatele acestor companii, ZdG a scris în ediţia trecută.

Contracte în curs de reziliere pentru „regele asfaltului” din România

Din surse externe, oficial, cei mai mulţi bani, circa 16 milioane de euro (320 milioane de lei) şi 163,9 milioane de lei, au fost câştigaţi de Compania „Pa&Co International” SRL, firmă cu capital românesc, fondată acum două decenii de Paulina şi Costel Căşuneanu. Ultimul este poreclit în România „regele asfaltului”, datorită contractelor de reabilitare a drumurilor încheiate cu statul român. Presa de peste Prut a scris că acesta ar fi avut o relaţie apropiată cu Traian Băsescu, ex-preşedintele României, şi că, după plecarea acestuia din funcţie, afacerile lui Căşuneanu au fost în descreştere. În 2013, Căşuneanu a fost condamnat definitiv, pentru cumpărare de influenţă, la patru ani de închisoare cu suspendare într-un dosar în care erau implicaţi un senator şi un judecător. Ulterior, acesta a ajuns să aibă datorii de milioane de euro la fiscul român.

În R. Moldova, „Pa&Co International” SRL a obţinut cel mai mare contract, în valoare de 16 milioane de euro, pentru reabilitarea drumului M3 Chişinău-Giurgiuleşti. Doar că, deşi lucrările urmau să fie finalizate deja, rând pe rând, autorităţile au început să rezilieze contractele semnate cu „Pa&Co International” SRL pe motiv că aceasta nu-şi onora obligaţiile. Un prim contract, pentru o porţiune din acest drum, a fost reziliat în septembrie, trecut, iar la sfârşit de aprilie, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor (MTID) a anunţat că începe procedura de reziliere a altui contract, pentru altă porţiune din acel drum, semnat cu această firmă. La 10 mai 2017, printr-un comunicat de presă, Administraţia de Stat a Drumurilor (ASD) anunţa că antreprenorul a încălcat prevederile Planului privind aprovizionarea materialelor de construcţie necesare şi executarea propriu-zisă a lucrărilor, situaţia repetându-se şi pe un al treilea contract, pentru o altă porţiune din acel drum. Anterior, pe 25 aprilie 2017, premierul Pavel Filip, ministrul MTID, Iurie Chirinciuc, adjuncţii săi, directorul interimar al ASD împreună cu reprezentanţii Comisiei Europene şi băncilor, care susţin financiar proiectul, s-au întâlnit într-o şedinţă, luând decizia de reziliere a contractelor în cauză, dacă până la 15 mai pe şantierele celor două sectoare de drum nu urma să se înregistreze o mobilizare a personalului şi tehnicii speciale. „Din informaţiile pe care le avem de la inginer, ei aşa şi nu au făcut nimic. Deci, decizia de reziliere nu va fi revizuită, doar că aşteptăm raportul inginerului care confirmă situaţia de pe şantier”, spune Vitalie Rapcea, viceministrul Transporturilor.

Italienii care au făcut drumul Chişinău — Soroca, penalizaţi de patru ori

Aproximativ 20 milioane de euro (echivalentul a 400 milioane de lei) au ajuns pe conturile consorţiului italian „TOTO Construzioni Generali” SpA şi „Taddei” SpA, pentru reabilitarea traseului M2 Chişinău-Soroca. Deşi contractul a fost dus la bun sfârşit, pe când se efectuau lucrările, autorităţile centrale au atenţionat şi chiar au sancţionat de mai multe ori cele două companii pentru depăşirea termenelor prevăzute în contract. În ianuarie 2013, Boris Gherasim, pe atunci viceministru al Transporturilor, despre care precizam în ediţia trecută că avea interese în acest domeniu, anunţa, într-o conferinţă de presă, că „în decursul demarării procesului de reabilitare a celor două tronsoane de drum de pe traseul naţional M2, compania „Toto Costruzioni Generali” în asociere cu „Taddei SpA” a primit patru avertizări din partea Administraţiei de Stat a Drumurilor cu privire la întârzierile lucrărilor de reabilitare şi calitatea lucrărilor executate.

Consorțiului italian „TOTO Construzioni Generali” SpA și „Taddei” SpA, care a reparat o parte din traseul M2 Chișinău-Soroca a fost penalizată de 4 ori pentru depășirea termenelor prevăzute în contract

Compania azeră „Evrascon” JSC a câştigat, în ultimii ani, licitaţii de aproape 17 milioane de euro (340 milioane de lei) pentru lucrări de reabilitare a unui tronson din drumul R1 Chişinău-Ungheni-Sculeni şi a unei porţiuni din drumul R33 Hânceşti-Lăpuşna – M1. Autorităţile centrale însă s-au declarat nemulţumite de faptul că firma azeră ar fi depăşit termenele prevăzute în contract, în toamna anului 2015 anunţându-se chiar posibilitatea rezilierii contractelor cu firma azeră, care se confrunta cu mai multe probleme financiare, inclusiv în ţara de origine.

Problemele financiare ale azerilor şi portughezilor

„Evrascon implementează cu forţe proprii. Are echipamente şi angajaţi. Uneori, subcontractează doar lucrări de utilităţi. Ei ar fi terminat de mult lucrările dacă aveau suficient cash-flow (n.r.: bani proprii pe care să-i investească până la achitarea de către beneficiar). Dacă Azerbaidjanul avea să susţină această companie financiar, cred că ea s-ar fi descurcat, finalizând în termen. Din păcate, problema era în capacităţile financiare ale întreprinderii”, spune viceministrul Transporturilor, Vitalie Rapcea. Aceeaşi problemă, adaugă el, este şi în cazul companiei portugheze „MSF Engenharia”, care reabilitează porţiunea de drum Bălţi-Sărăteni. „Avem toate detaliile de execuţie aprobate. Compania are echipament tehnic, dar nu are bani. A luat avansul şi nu face lucrarea. Ea poate implementa acum contractul, nu o încurcă nimic, dar nu are bani. Chiar în prezenţa ministrului Iurie Chirinciuc a fost o discuţie cu directorul companiei din Portugalia, care ne-a comunicat că, de fapt, este în tratative cu nişte bănci portugheze pentru a contracta un credit pentru a livra lucrări în conformitate cu proiectul, fapt care încă nu s-a împlinit”, explică viceministrul.

În raportul pentru aprilie 2017, privind implementarea planului de acţiuni pentru reabilitarea drumului R33 Hânceşti-Lăpuşna-M1, MTID anunţă că dacă în următoarele luni „Evrascon” nu îşi va respecta angajamentele, MTID şi ASD vor iniţia procedura de reziliere a contractului. La început de 2017, reprezentanţii MTID au discutat cu firma azeră, care şi-a asumat finalizarea proiectului de reabilitare a drumului R33 Hânceşti-Lăpuşna-M1, până la 17 decembrie 2017. Firma are restanţe şi la implementarea contractului pentru reabilitarea unei porţiuni din drumul R1 Chişinău-Ungheni.

Cehii de la OHL, cu restanţe la drumul spre Ungheni

Probleme există şi în cazul altor companii străine care au câştigat contracte de reabilitare a drumurilor. Astfel, în cazul antreprenorului OHL ZS din Cehia, care a obţinut în ultimii ani contracte de aproximativ 11 milioane de euro, în special pentru reabilitarea unei alte porţiuni din drumul R1 Chişinău-Ungheni, MTID a constatat că firma „a încălcat prevederile planului privind prezentarea detaliilor de execuţie pentru sectoarele Călăraşi şi Sipoteni, detaliilor de execuţie pentru 6 podeţe, informaţiilor privind situaţia financiară, documentelor de aprobare a mixturii asfaltice a stratului de uzură, şi aprovizionarea materialelor de construcţie necesare cât şi executarea propriu zisă a lucrărilor”.

Viceministrul Vitalie Rapcea spune că firma cehă a admis mai multe nereguli care, în final, au cauzat tărăgănarea lucrărilor. „Din păcate, nici până azi ei nu au venit cu echipamente proprii. Mai mult decât atât, până în aprilie 2017, ei nu aveau reprezentant pentru fiecare contract, aşa cum scrie în documentaţia de ofertă, ceea ce reprezintă o încălcare gravă a prevederilor contractuale. Pe aceste două contracte cu OHL aveam un singur reprezentant, care era insuficient şi care, în opinia noastră, nu gestiona adecvat contractele. Logica la OHL, ca şi la alţii, a fost următoarea: să câştige contractul, ulterior să identifice aici antreprenori locali care să execute lucrarea, să-i achite antreprenorului local cu o valoare mai mică decât cea pe care o primesc ei pentru executarea lucrărilor şi, efectiv, să implementeze aceste contracte cu forţe pe care le găsesc pe loc”, spune viceministrul.

Bulgarii de la „SK-13 Patstroy JSC” se confruntă şi ei cu probleme în reabilitarea drumului R6 M1 – Ialoveni, drum despre care ZdG a scris anterior, precizând că firma nu a executat aproape deloc contractul. Anume acest drum însă l-a dus pe ministrul Iurie Chirinciuc după gratii, el fiind acuzat că împreună cu doi agenţi economici locali ar fi exercitat presiuni asupra companiei bulgare pentru ca aceasta să cedeze 50 la sută din volumul de lucrări (din suma totală de aproximativ 9 milioane de euro) celor doi agenţi economici, care au ajuns şi ei după gratii.

Peste 6 miliarde de lei investiţi în drumuri în ultimii 7 ani

ZdG a solicitat şi a primit de la MTID o informaţie amplă despre toate contractele care au fost semnate de autorităţile publice centrale şi firme private pentru reparaţia şi reabilitarea drumurilor din ţară, aflate în gestiunea MTID, în perioada 2010-2016. Din răspunsul primit de la autorităţi aflăm că, în ultimii 7 ani, au fost semnate nu mai puţin de 286 de contracte de consultanţă sau pentru reparaţia şi reabilitarea drumurilor naţionale, raionale sau locale, aflate în gestiunea MTID, în valoare totală de aproximativ 6,38 miliarde de lei. Pentru comparaţie, această sumă reprezintă practic jumătate din banii furaţi din sistemul bancar, conform raportului Kroll. Cu alte cuvinte, cu banii furaţi din cele 3 bănci, Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank, s-ar fi putut reabilita de două ori mai multe drumuri decât s-au reabilitat în perioada 2010 – 2016. Cei mai mulţi bani, 3,7 miliarde de lei, au fost alocaţi din mijloacele fondului rutier, iar 114,7 milioane de euro, 3,4 milioane USD, 290,7 milioane de lei şi 513,3 mii de lire sterline, din surse externe (în total, aproximativ 2,68 miliarde de lei, raportat la cursul leu/euro din această perioadă), inclusiv credite de la instituţii financiare internaţionale.

Firma bulgară „SK-13 Patstroy JSC”, angajată să reabiliteze drumul R6 Ialoveni – M1, nu a executat aproape deloc contractul, efectuând doar niște săpături

În ediţia trecută am scris că „Lusmecon”, firma familiei directorului general al Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru, a obţinut în ultimii ani puţin peste 10% din toate contractele privind construcţia sau renovarea drumurilor din R. Moldova, în conturile firmei intrând aproximativ 740 milioane de lei din totalul celor 6,38 miliarde alocate în ultimii 7 ani din fondul rutier şi din surse externe. De fapt, practic toate companiile care s-au menţinut în top la capitolul contracte pentru reparaţia drumurilor au avut sau au în spate legături cu actuali sau foşti funcţionari. În total, şase companii, unele interdependente între ele, au încasat, direct, 55% din cele 3,7 miliarde de lei alocate din fondul rutier în perioada 2010-2016 şi aproape 1/3 din toţi banii care au circulat în acest domeniu în acest interval de timp. Aceste firme au obţinut însă şi alte zeci sau chiar sute de milioane de lei după ce au subcontractat lucrări câştigate de companii internaţionale, bani care însă nu pot fi contabilizaţi, informaţia despre subcontractanţi nefiind una publică.

Contracte câştigate de companii străine, dar executate de firme autohtone

În anul 2012 compania „Genesis International” din România, care deţine firma cu aceeaşi denumire din R. Moldova, a intrat în insolvenţă, dar a pregătit un amplu plan de restructurare, în care drept argument erau aduse subcontracte de lucrări la drumurile din Moldova, încheiate cu firmele „Strabag” din Austria şi „Toto&Taddei SPA” din Italia, care reabilitau drumuri în R. Moldova. Compania bulgară „SK-13 Patstroy JSC”, pentru drumul R6 M1 – Ialoveni, a subcontractat compania „Ecosem Grup” din Chişinău pentru a efectua lucrările, iar compania cehă OHL a angajat companiile locale „Rutador” şi „Genesis” pentru a reabilita un segment din drumul spre Ungheni.

Nicolae Maliu, administratorul firmei „Rutador”, admite această practică. „Acum lucrăm cu compania OHL. Pe ei, majoritatea când participă la o licitaţie, primul lucru care-i interesează este să primească banii în avans. Asta e practica lor. Companiile puternice, cum este şi OHL, cu care lucrăm noi, au volume mari de lucrări în Europa, dar aici ei s-au bazat pe altceva. Lor le trebuie să primească banii în avans, conform contractului, şi asta-i tot profitul. Pe ei mai departe nu-i interesează de lucrări. Îşi angajează 3-4 avocaţi şi încep să se judece cu ASD să obţină prelungirea termenului de executare, dar profitul ei deja l-au încasat la momentul semnării contractului. Conform contractului, avansul e din două părţi: prima, de 7,5%, la momentul semnării şi prima etapă de mobilizare şi a doua etapă, adică la finalizarea mobilizării, încă 7,5%. În total, primeşte 15% din volumul contractului. Profitul poate să fie în jurul la 10%, iar ei primesc aceşti bani în primele 3-4 luni de zile şi mai mult pentru ei nici nu prezintă interes să îndeplinească lucrările”, explică Maliu. „Noi lucrăm acum la subantrepriză, sub preţurile lor. Şi chiar şi din suma asta, noi tot nu putem primi banii. Noi ne-am revoltat de câteva ori şi am avut discuţii şi cu ministrul, şi cu viceministrul, şi cu ASD. Am încheiat contractul în luna aprilie şi primii bani i-am primit în decembrie”, precizează Maliu.

Boris Gherasim, fostul viceministru al Transporturilor în perioada 2009-2015, despre care menţionam în ediţia trecută că are interese în acest domeniu, susţine că reabilitarea drumurilor din R. Moldova a intrat într-o criză din cauza managementului defectuos. „Trebuie să vă gândiţi de ce acum lucrurile nu merg în acest domeniu. Fiindcă nu este management la minister, la ASD. Ca să împingi lucrurile în construcţii, e nevoie de oameni. Voi, jurnaliştii, vedeţi doar partea negativă. De asta avem ce avem. De asta nici nu câştigă firmele moldoveneşti licitaţiile şi de asta nici nu se produc minunile pe care le aşteptăm. În R. Moldova, azi, sunt câteva persoane capabile să împingă lucrurile în acest domeniu, 5-6 persoane. Guvernarea însă nu vrea asta să înţeleagă…”, susţine acesta.

Condiţii de licitaţie care elimină companiile locale

Deşi, aşa cum scriam mai sus, în ultimii ani au fost mai multe cazuri când companiile străine nu au respectat prevederile contractuale şi au executat lucrările cu mari întârzieri, acestea au continuat să câştige licitaţii de milioane din surse externe. Acest lucru se întâmplă deoarece, spune viceministrul Rapcea, caietele de sarcini sunt făcute după regulile de procurări ale băncilor finanţatoare (BERD, BEI), care impun condiţii dure, cărora companiile din Moldova nu le pot face faţă, fiind, din start, eliminate din cursa pentru câştigarea licitaţiilor. „Caietele de sarcini condiţionează că firmele trebuie să aibă experienţă similară în domeniu. Experienţa similară ţine de implementarea unor contracte de valoare similară şi cel puţin a două astfel de contracte. Finanţarea lucrărilor de reparaţie din fondul rutier este mizerabilă şi companiile autohtone adesea, chiar dacă implementează volume semnificative sau similare, din cauza incapacităţii noastre de a plăti totul într-un singur contract, le implementează în mai multe contracte şi atunci iese că el nu poate demonstra două contracte de valoare similară. Dacă se continuă cu o astfel de abordare, companiile locale nu pot acumula experienţă. O pot face fiind subcontractanţi, şi mulţi dintre ei, chiar dacă contractele nu sunt prea avantajoase, continuă să lucreze în subantrepriză, pentru ca, ulterior, să adune acea „experienţă similară”. Există situaţii când, într-adevăr, companii străine mari participă la licitaţie, iar noi avem legitima speranţă că ele vin cu expertiza şi capacităţile lor în R. Moldova pentru a implementa contracte, dar, de fapt, din ceea ce vedem, este o prezenţă timidă, dacă nu chiar o lipsă de monitorizare şi atitudine din partea companiei-mamă, care subcontractează în proporţie considerabilă, dacă nu chiar integral, lucrările aferente proiectului către companii locale la un preţ derizoriu, lucru care nu este benefic nici pentru antreprenorii locali, pentru că îi expune riscului şi, efectiv, îi face incapabili să lucreze pe alte contracte”, afirmă viceministrul.

zdg.md