3444

Şefii (in)dependenţei: Ce fac ex-preşedinţii Republicii Moldova

moldova, presedinti
În 25 de ani de inde­pen­denţă, R. Mol­dova a avut patru preşe­dinţi cu man­date ofi­ci­ale şi depline: Mir­cea Sne­gur, Petru Lucin­schi, Vla­di­mir Voro­nin şi Nico­lae Timofti, dar şi alţi doi care au deţi­nut fun­cţia de şef de stat din pos­tura de inte­ri­mari, pe o peri­oadă mai mare de un an: Marian Lupu şi Mihai Ghimpu. Astăzi, Mir­cea Sne­gur ne anu­nţă că îşi scrie memo­ri­ile, Petru Lucin­schi este impli­cat în afa­ceri, în timp ce Vla­di­mir Voro­nin, Marian Lupu sau Mihai Ghimpu, foş­tii preşe­dinţi ai inde­pen­den­tei R. Mol­dova, con­ti­nuă să fie impli­caţi activ în poli­tică, fiind lideri de par­tide par­la­men­tare.

Mir­cea Sne­gur a deve­nit pri­mul preşe­dinte al R. Mol­dova la 3 sep­tem­brie 1990, fiind numit preşe­dinte al RSS Mol­dova de către Sovi­e­tul Suprem al Repu­bli­cii. După pro­cla­ma­rea inde­pen­denţei din 27 august 1991, sunt orga­ni­zate ale­geri pre­zi­denţi­ale, iar Sne­gur, nea­vând opo­nent, le-a câş­ti­gat cu 98,17%.

Primul preşedinte se ocupă „de viaţa de după”

Mir­cea Sne­gur are astăzi 76 de ani şi spune că „în pre­zent, mă ocup de pen­sia mea, de viaţa de după şi con­ti­nui să lucrez asu­pra memo­ri­i­lor”. Mir­cea Sne­gur locu­ieşte într-un imo­bil cu o supra­faţă de peste 140 m.p., într-un bloc de pe str. Nico­lae Iorga, Chi­şi­nău, la câteva sute de metri de Reşe­dinţa de Stat. Imo­bi­lul a intrat în pose­sia fami­liei Sne­gur încă în 1995, când acesta deţi­nea fun­cţia de preşe­dinte. Abia în 2007, însă, infor­ma­ţia a fost înre­gis­trată la Ofi­ciul Cadas­tral.
presedinti, moldovaPri­mul preşe­dinte al R. Mol­dova nu are înre­gis­trate pe numele său careva SRL-uri. Soţia sa, Geor­geta, este însă fon­da­toa­rea fir­mei „Akva­sant Hâncu” SRL, care comer­ci­a­li­zează inclu­siv apa mine­rală „Mănăs­ti­rea Hâncu”, atât pe teri­to­riul lăca­şu­lui sfânt din r. Nis­po­reni, cât şi în mai multe maga­zine din Chi­şi­nău. Firma acti­vează în Chi­şi­nău, pe str. Oni­si­for Ghibu, teri­to­riul Orfe­li­na­tu­lui de copii „Prea­fe­ri­ci­tul Iosif”, patro­nat de Mănăs­ti­rea Hâncu. Geor­geta Sne­gur deţine 15% din firmă, în timp ce cele­lalte 85% apa­rţin Mănăs­ti­rii „Cuvi­oasa Paras­chiva”, cunos­cută ca Mănăs­ti­rea „Hâncu”. Admi­nis­tra­toa­rea SRL-ului este Zinaida Cazacu. Astăzi, sub numele de „egu­mena Paras­cheva”, aceasta este sta­reţa Mănăs­ti­rii „Hâncu”.

În 2012, firma raporta un venit din vân­zări în sumă de 1,56 mili­oane de lei din „fabri­ca­rea apei mine­rale şi a bău­tu­ri­lor răco­ri­toare”. „Firma lucrează, ea nu-i pe numele soţiei, e înre­gis­trată la mănăs­ti­rea Hâncu, soţia este un fel de cofon­da­toare. Fabrica pro­duce apă care se vinde şi la mănăs­tire şi mi se pare că se vinde şi în altă parte. Dacă vă inte­re­sează, soţia nu are niciun bene­fi­ciu. Noi sun­tem şi prin­tre cti­to­rii aces­tei mănăs­tiri. Nu avem niciun pro­fit, totul merge la mănăs­tire, acolo e în con­stru­cţie un sobor mare cu două bise­rici, una e fini­sată, la alta – e încă mult de lucru. Aşa că, toate câş­ti­gu­rile, toţi banii care vin de pe apă, merg la mănăs­tire”, susţine Mir­cea Sne­gur.

Lucinschi în raportul Kroll

Petru Lucin­schi a fost al doi­lea preşe­dinte al R. Mol­dova, fiind ales în urma scru­ti­nu­lui pre­zi­denţial din noiembrie/decembrie 1996. În pri­mul tur, Lucin­schi se clasa al doi­lea, cu 27,66% din voturi, fiind devan­sat clar, cu 11%, de Mir­cea Sne­gur. În turul doi, însă, bene­fi­ci­ind de susţi­ne­rea forţe­lor poli­tice de cen­tru şi de stânga, Lucin­schi a acu­m­lat 54,02% din voturi, deve­nind ast­fel al doi­lea preşe­dinte al R. Mol­dova. presedinti, moldovaAstăzi, Petru Lucin­schi este impli­cat în afa­ceri, el fon­dând în 2012, împre­ună cu Ramiro Sto­ia­nov şi Irina Cazi­mi­rov, firma „VVP Grup”, cu acti­vi­tăţi în dome­niul imo­bi­liar. Anii tre­cuţi, la adresa fir­mei din str. Kiev 9/1, se anu­nţa con­stru­cţia unei cafe­nele. Numele lui Petru Lucin­schi a fost citat şi în rapor­tul Kroll, care a inves­ti­gat fra­u­dele din sis­te­mul ban­car, ex-preşedintele fiind una din­tre per­soa­nele care au cum­pă­rat acţiuni la Uni­bank, una din cele trei insti­tu­ţii finan­ci­are impli­cate în fra­udă cu bani împru­mu­taţi, inclu­siv de la Ilan Şor. Cei doi fii ai ex-preşedintelui sunt şi ei impli­caţi în afa­ceri. Chi­ril Lucin­schi, depu­tat PLDM, este pro­pri­e­tar al unor insti­tu­ţii mass-media, iar Ser­giu are afa­ceri în Româ­nia, acolo unde este anche­tat penal într-un dosar de coru­pţie.

Petru Lucin­schi, care la fel ca şi pre­de­ce­so­rul său are astăzi 76 de ani, locu­ieşte într-un imo­bil de apro­xi­ma­tiv 300 m.p. din cen­trul Chi­şi­nă­u­lui, pe str. Bucu­reşti. Acesta a intrat în pose­sia fami­liei Lucin­schi în anul 2000. În urmă cu trei ani, Petru Lucin­schi şi-a mai achi­zi­ţio­nat un apar­ta­ment cu o supra­faţă de 107 m.p., tot pe str. Bucu­reşti. Petru Lucin­schi nu a fost de găsit la tele­fon pen­tru even­tu­ale pre­ci­zări des­pre ocu­pa­ţia sa în momen­tul de față.

Voronin, interimatul şi „stabilitatea”

Al tre­i­lea şi cel mai lon­ge­viv preşe­dinte al R. Mol­dova inde­pen­dente a fost Vla­di­mir Voro­nin. Înscă­u­nat în fun­cţie la 4 apri­lie 2001 cu votu­rile a 71 de depu­taţi comu­ni­şti, fiind pri­mul preşe­dinte ales de Par­la­ment, după modi­fi­că­rile din Con­sti­tu­ţie care au avut loc în anul 2000. Peste patru ani, Voro­nin a fost rea­les în această fun­cţe cu 75 de voturi ofe­rite de depu­ta­ţii comu­ni­şti, demo­craţi, creştin-democraţi şi social-liberali. Voro­nin este astăzi depu­tat în Par­la­men­tul R. Mol­dova şi lide­rul PCRM, par­tid pe care îl con­duce încă de la fon­dare. Sin­gura afa­cere ofi­ci­ală pe care o ges­tio­nează fos­tul şef de stat este „Fin­con­bank”, la care deţine acţiuni în valoare de 5 mili­oane de lei. Voro­nin locu­ieşte într-un bloc din str. Ser­ghei Lazo din Chi­şi­nău, într-un apar­ta­ment de apro­xi­ma­tiv 300 m.p., supra­faţă pe care şi-a mărit-o în timp ce era şef de stat.

Voro­nin a fost suc­ce­dat la şefia sta­tu­lui de Mihai Ghimpu, care a fost preşe­dinte inte­ri­mar între sep­tem­brie 2009 şi decem­brie 2010. Ghimpu este astăzi depu­tat şi lide­rul Par­ti­du­lui Libe­ral. Cel mai pro­ba­bil, tot el va fi şi can­di­da­tul for­ma­ţiu­nii la ale­ge­rile pre­zi­denţi­ale din toamna curentă. Ghimpu locu­ieşte, la fel ca şi Vla­di­mir Voro­nin, pe str. Ser­ghei Lazo, într-o locu­inţă de 160 m.p., cum­pă­rată în 2014. Acesta deţine o cotă-parte din firma „Euro­sim”, cu acti­vi­tăţi în dome­niul petro­lier.

Şi Marian Lupu, cel care a fost preşe­dinte inte­ri­mar din decem­brie 2010 până în mar­tie 2012, este astăzi depu­tat şi preşe­dinte de par­tid (PD). Acesta nu are afa­ceri pe numele său sau al soţiei şi locu­ieşte într-un apar­ta­ment de 136 m.p., ampla­sat pe str. 31 august 1989 din Chi­şi­nău. Potri­vit unor surse, anume Lupu ar putea fi desem­nat în cali­tate de can­di­dat PD pen­tru scru­ti­nul pre­zi­denţial din 30 octom­brie 2016.

Actu­a­lul pre­șe­dinte al R. Mol­dova, Nico­lae Timofti, și Mir­cea Sne­gur

presedinti, moldovaNico­lae Timofti a fost ales de Par­la­ment în fun­cţia de preşe­dinte al R. Mol­dova la 16 mar­tie 2012 şi a depus jurămân­tul de preşe­dinte pe 23 mar­tie, ace­laşi an. Timofti a fost desem­nat can­di­dat pen­tru fun­cţia de şef al sta­tu­lui de către Ali­anţa pen­tru Inte­grare Euro­peană, şi a fost votat cu spri­ji­nul a 62 de depu­taţi, din mini­mu­mul nece­sar de 61 de voturi. Ast­fel în R. Mol­dova s-a pus capăt peri­oa­dei de criză în care, timp de trei ani, ţara era con­dusă de un preşe­dinte inte­ri­mar.


Timofti deţine un apar­ta­ment în sect. Râş­cani, în care locu­ieşte împre­ună cu fami­lia. Man­da­tul lui Nico­lae Timofti a expi­rat la finele lunii mar­tie 2016, însă a fost pre­lun­git până la ale­ge­rea unui nou şef de stat, eve­ni­ment anu­nţat pen­tru 30 octom­brie 2016.

zdg.md

1