853

Cel mai „sărac” partid planifică reîmpărţirea „patrimoniului forestier”

vanzare, defrisare
În guvernul lui Valeriu Streleţ sunt puţine feţe noi, persoane noi – în special acestea sunt reprezentanţii Partidului Liberal, care a revenit la putere. Mihai Ghimpu nu a stat mult pe gînduri să aleagă la funcţiile obţinute specialişti-profesionişti, ci pur şi simplu le-a oferit cîte un minister camarazilor săi credincioşi. Celor care au rămas cu el în timpul sciziunii PL şi a suportat „greutăţile” opoziţiei temporare.

Unul dintre cele mai „bănoase” ministere din ierarhia instituţiilor publice – Ministerul Mediului – i-a revenit vicepreşedintelui PL Valeriu Munteanu. Însă noul ministru nu s-a mulţumit doar cu gospodăria ecologică. Practic, cu o oră înainte de învestirea Guvernului Streleţ, Parlamentul, cu voturile deputaţilor PDM, PLDM şi PL au transferat Agenţia Moldsilva din subordinea directă a Guvernului în gestiunea Ministerului Mediului, precum şi a limitat atrobuţiile acesteia.

Este semnificativ faptul că documentul a fost scris şi prezentat chiar de Valeriu Munteanu, care la moment era deja candidat la funcţia de ministru.

Aceasta este o dovadă clară a interesului personal şi a existenţei unui conflict de interese. Dar cînd oare partidele puterii s-au jenat de încălcarea legilor, adoptate inclusiv de ele înseşi?

Sursa de venit pentru cel mai „sărac partid”

Versiunea oficială a rocadei efectuate în expunerea autorului arată astfel:

1) „Acest proiect este îndreptat spre ameliorarea interacţiunii dintre structurile publice şi sporirea eficienţei în domeniul mediului. Practica internaţională arată că asemenea structuri de stat ca „Moldsilva” sînt subordonate ministerului de profil”.

2) „Din păcate, Agenţia „Moldsilva” şi gospodăria silvică a Moldovei erau privite pînă în prezent în calitate de subiecţi economici, iar aspectele protecţiei mediului au fost puse pe planul doi. Ramura se împotrivea acestei reforme, iniţiate cu zece ani în urmă”.

Dar! Conform Acordului de crearea a AIE-3, „Moldsilva” şi aşa a trecut în gestiunea liberalilor. Împreună cu Agenţia Rezerve Materiale, Seviciul Arhivă de Stat şi AGEPI. S-ar părea că – luaţi şi reformaţi. Însă PL, obţinînd susţinerea aliaţilor, iniţial a preferat să monopolizeze acest sector, precum s-a exprimat deputatul comunist Sergiu Stati.

În realitate, din punctul de vedere al liberalilor, o asemenea concentrare a puterii şi a fluxurilor financiare într-un minister aparte este un pas destul de logic şi raţional. În primul rînd, PL s-a asigurat astfel de trădarea din partea aliaţilor.

În AIE-2 „Moldsilva” deja a aparţinut liberalilor. Însă în primăvara anului 2013 s-a produs criza guvernamentală: guvernul lui Vladimir Filar a fost demis pentru „abuz, trafic de influenţă, contrabandă şi corupţie”. Liberalii atunci s-au împotrivit şi aliaţii, dezbinînd preventiv PL, s-au aşezat la masa de negocieri cu „reformatorii” lui Ion Hadîrcă.

Pentru „reformatori” trebuiau eliberate funcţiile ocupate de reprezentanţii Partidului Liberal. Anume la începutul lunii mai 2013, fracţiunile PLDM şi PCRM au aprobat modificările la Legea cu privire la Guvern, potrivit cărora premierul interimar a obţinut dreptul de a înainta propuneri privind numirea sau demiterea din funcţie a miniştrilor şi directorilor de agenţii. Fapt de care a profitat premierul interimar de atunci Iurie Leancă.

Primul dintre funcţionarii liberali a „zburat” directorul agenţiei „Moldsilva” Ion Ciobanu. Iurie Leancă nici nu a ascuns faptul că motivul demiterii este politic: „Această persoană a fost numită în această funcţie publică din motive politice, de aceea, conform unei decizii politice, dl Diobanu acum este demis”.

În ajunul alegerilor parlamentare din 30 noiemrbie 2014, PDM şi PLDM au scăpat în mod similar de reprezentantul liberalilor reformatori Ştefan Chitoroagă.

Motivul oficial al demisiei lui din funcţia de director general al „Moldsilva” au fost „încălcările repetate a disciplinei din partea funcţionarului, încălarea regulilor de utilizare a automobilului de serviciu –acesta a fost utilizat în scopuri personale; precum şi un şir de demersuri oficiale din partea structurilor subordonate agenţiei „Moldsilva” cu plîngeri de exercitarea presiunii politice din partea conducerii agenţiei”.

Obţinînd după învestirea noului guvern a conducerii agenţiei „Moldsilva”, liberalii s-au protejat astfel şi de propriii reprezentanţi. Cu acest caz ei deja s-au confruntat.

La începutul anului 2013, Mihai Ghimpu a propus biroului politici al Partidului Liberal să fie rechemat din funcţie directorul general al „Moldsilva” Ion Lupu. Pentru presă a fost declarat că Lupu nu a comunicat partidului despre incidentul de la vînptoarea din rezervaţia „Pădurea Domnească”. Însă ulterior Ghimpu, totuşi, a confirmat zvonurile, potrivti cărora directorul general al „Moldsilva” nu se prea împărţea cu conducerea PL. „Noi am numit în funcţii de conducere oameni, care profită şi trăiesc ca boierii. Aşa nu va merge”, a declarat atunci Ghimpu.

Trădarea candidaţilor este cu atît mai dureroasă, deoarece resursele forestiere sînt un adevărat Klondike. Chiar şi în condiţiile Republicii Moldova. În RM peste 360 de ha din teritoriu (aproape 11%) sînt acoperite de păduri. Dintre acestea, peste 300 de ha (8,9%) se află în gestiunea agenţiei „Moldsilva”.

Vara trecută, la o conferinţă de presă, organizată de mişcarea Antimafie, un şir de angajaţi ai „Moldsilva” au relatat despre ilegalităţile şi tarifele stabilite în gospodăria silvică a ţării. Potrivit lor, la „Moldsilva” este aplicată o schemă de colectare a banilor pentru conducerea agenţiei. De exemplu, taxa pentru angajarea în calitate de pădurar este 5 mii de euro. Iar după angajare, pădurarul trebuie să achite lunar cîte 10 mii de lei pentru un hectar de pădure.

Însă principala sursă de îmbogăţire la „Moldsilva” este tăiere copacilor. Potrivit informaţiei oficiale, plasate pe site-ul agenţiei „Moldsilva”, anual, sectorul silvic asigură economia naţională cu 400-500 de mii de metri cubi de lemn, „obţinute în rezultatul unor lucrări silvice complexe (lucrările de menţinere şi îngrijire, tăiere şi restabilire, reconstrucţie ecologică etc.)”.

Veniturile acumulate anual în economia naţională din silvicultură, se arată în comunicat, constituie 0,5-0,6% din PIB.

Veniturile neoficiale sînt mai mari de zece ori. În opinia specialiştilor, tăierea ilicită a pădurilor în Moldova depăşeşte de trei ori cea legală – în gospodăria silvică se spală milioane. Numai în 2011 şi 2012 au fost tăiate ilicit circa 8 mii de metri cubi de lemn, prejudiciul fiind evaluat la peste 1,3 milioane de lei.

Suprafeţele pentru defrişare, de regulă, sînt oferite în cadrul licitaţiilor – acesta este încă un element cu componentă de corupţie pentru funcţionari. E clar că „cel mai sărac partid parlamentar şi noul ministru al Mediului Valeriu Munteanu nu puteau scăpa din mîini o asemenea gospodărie profitabilă.

Partidul Liberal a fost etichetat drept „cel mai sărac din Parlament” de acelaşi Valeriu Munteanu. La începutul anului curent, într-un interviu pentru portalul tribuna.md el a declarat că PL „a fost şi, desigur, rămîne în acest statut şi nu cred că va devenit vreodată un partid bogat”. Însă reieşind din rezultatele negocierilor de formare a coaliţiei, distribuirii funcţiilor între partidele AIE-3 şi „abilitatea de gospodar” a noului ministru al mediului, PL deja a început să-şi îndrepte situaţia.

Prezentînd în parlament iniţiativa legislativă privind subordonarea agenţiei „Moldsilva”, Valeriu Munteanu nu şi-a ascuns planurile de viitor – în gospodăria silvică se planifică „redistribuire proprietăţii”.

„Eu îi salut pe cei care au acaparat ilegal pădurile şi vreau să le spun că degrabă ne om întîlni şi vom verifica patrimoniul acaparat”, a spus el. Motiv pentru viitoarea redistribuire ar putea fi scrisoarea deschisă adresată guvernului în mai de către preşedintele Mişcării Ecologiste din Moldova Alecu Reniţă.

Ecologistul cerea de la puterea executivă să anuleze regulamentul aprobat încă pe timpul lui Vasile Tarlv, care permite darea în arendă a fondului naţional silvic pentru 49 de ani. Şi a declarat că statul pierde peste 1 miliard de lei, oferind pădurile în arendă la preţuri mici.

sursa

0